Vare le yelbulo

Wa Senior High Technical School

Yizie Wikipiideɛ
Wa Siinia Haae Tɛkenekal Sakuuri
Sakuuri
Piiluu1950 Maale eŋ
PaaloŋGhana Maale eŋ
Located in the administrative territorial entityƆpa Wɛse Irigyin Maale eŋ
Coordinate location10°3′32″N 2°30′44″W Maale eŋ
Operatorganzanne minisiri Maale eŋ
Map

Wa Senior High Technical School e la dɔba ane pɔgeba dabie ayi ganzanne zie naŋ be Wa, a Ɔpa Wɛse Irigyin poɔ, Gaana.[1][2][3] A sakuuri ba naŋ da boɔlɔ Wa Sɛkɔndere Nuuri toma sakuuri, tere la vuo ko sakubiiri naŋ maŋ kpeɛrɛ sakuuri poɔ ane bondeme naŋ maŋ kpeɛrɛ yiri kyɛ gɛrɛ, o bezie be la Konta, a Gaana koɔŋ kɔmpanne puoriŋ.[4]

Yelkore Mine

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A sakuuri da meɛŋ a e laŋyiri soga bebiri sakuuri a yuoni 1950 poɔ. Nimitɔɔre gaaboŋ, a sakuuri da leɛ la Gyunia Sɛkɔndere Sakuuri a yuoni 1978 poɔ, a puoriŋ leɛ laŋyiri sɛkɔndere nuuri toma sakuuri a yuoni 1982 poɔ. Ba da maaleŋ yuo o la ka o e laŋyiri bebiri sɛkɔndere nuuri toma sakuuri 30 Maakye yuoni 1983 poɔ. A ganzanne begɛ leɛ maaleŋ sɛgeroo a yuoni 2024 poɔ, a sakuuri da leɛ la Wa Siinia Haae nuuri toma sakuuri.

A yuoni 2012 poɔ, a Gaana Education Service da ko la a sakuuri vuo ka o are bɔɔden boɔraa a yi a gɔbenneti naŋ da mɛ baabo ziiri yaga a yi a Education Trust Fund (GETFUND) wahala. Pampana, a sakuuri taa la sakubiiri semmo naŋ na ta 2200.[4][5]

Karenderi Mine A Sakuuri Naŋ Taa

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A sakuuri taa la zannoo ziiri gyamaa naŋ sonna a sakubiiri zannoo yɛlɛ. A Ɔpa Wɛse Irigyin "French santa" be la a sakuuri poɔ, lɛzuiŋ biiri naŋ zanna "French" kɔkɔre ba maŋ taa werekao ne a kɔkɔre zannoo.[6]

A sakuuri nembɛrɛ ɔɔfisi kpoŋ die

O meŋ la taa la science laboraatore naŋ ta ona, gama zannoo zie ane a mine gyamaa. A yi a sakuuri science laboraatore puoriŋ, a Irigyinnal science laboraatore meŋ be la a sakuuri poɔ.[6]

Wulluu/Zannoo Parɛɛ

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A sakuuri wulo la Science yelnyɔgere, General Art yelnyɔgere, Visual Art yelnyɔgere, Nuuri toma yelnyɔgere ane Home Economics.

Noba Mine Naŋ Baare A Sakuuri Ŋa

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  • S.K. Alban Bagbin -gɔbenneti gbiri naŋ kaara laanfeeloŋ yɛlɛ ane kyɛ la e gɔbenneti gbiri naŋ kaara Nadowli Kaleo gbandige.[6]
  • Yonny Kulendi - Neɛ naŋ da e sɛreŋmaara ko a Gaana a yuoni 2020 poɔ.
  • Kwesi Nyantakyi - Neɛ naŋ e nenkpoŋ ko a kɔɔdɛnne yɛlɛ a yuoni 2005 te ta a yuoni 2018.
  • Rasheed Pelpuo (Dr.)-Begemaale die dɛpete speaker koroo ane MP ɛlɛte ko Wa central gbandige.[6]

Sommo Yizie

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]