Bono Region
| Piiluu | 13 Fɛreboɔre 2019 |
|---|---|
| Native label | Bono Region |
| Continent | Africa |
| Paaloŋ | Ghana |
| Kapital/teŋkpoŋ | Sunyani |
| Located in the administrative territorial entity | Ghana |
| Bezie | Ghana |
| Coordinate location | 7°20′0″N 2°20′0″W |
| Shares border with | Savannah Region, Bono East Region, Ahafo Region, Ashanti Irigyiŋ, Western North Region |

A Bono irigyin e la a irigyime pie ne ayoɔbo kaŋa a Gaana poɔ. O e la a irigyin na ba naŋ ŋmaare a Brong-Ahafo irigyin eŋ a Bono East irigyin ane a Ahafo irigyin kyɛ kyɛre. Sunyani ba naŋ boɔlɔ green city of Gaana la a irigyin teŋkpoŋ. Sunyani na baŋ tɔ la nyaa ka o e la teŋkpoŋ forifori ane lambɛrɛ lambo ziiri.
Dakoronbaŋ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A irigyin ŋa ŋmaabo yieŋ aŋa Bono East aneŋ Ahafo irigyin ŋmaabo puoriŋ. O ŋmaabo te kyaarɛɛ a mba Nana Akufo Addo naŋ daaŋ de nɔdegere lɛ a 2016 vootiŋ campaign ne.
A irigyin kuribu
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A irigyin da taa la kuribu yi a Ahafo irigyin ane a Bono East naŋ taa a menne kuribu yi a saŋa naŋ Brong-Ahafo irigyin. Ŋaa da eɛ nɔpoli eebo yi a Gaana yirdaandɔɔloŋ kogo ara naŋ e Nana Akuffo Addo a 2016 kampee ŋmeɛbo vuoŋ. A ananso kyaare a irigyin ŋa kuribu la a Ministry of Regional Reorganization ane Development paala kuribu yi a wederoŋ kyaare a Hon. Dan Botwe. Brong Ahafo Region da ba la be ane a Brong Ahafo Region Co-ordinating Council (BARCC).
Neŋ a lɛ zaa, ka a naŋ na e a Article 255 yi a 1992 constitution ane Article 186 ko a Local Governance Act, 2016 (Act 936 as Amended), a Bono Regional Co-ordinating Council (BRCC) eɛ a zipaala naŋ taa BARCC. A ŋaa zuiŋ, a pãã da senne la ka ba da biŋ a BRCC ka o soŋ a toma.[1]
Administrative divisions
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
A political administration ko a irigyin taa la yizie naŋ e a local government system. Yi a administration system, a irigyin po-eŋɛɛ 12 MMDA's (naŋ taa 0 Metropolitan, 5 Municipal ane 7 Ordinary Assemblies).[2] Desekyere kaŋa zaa, Municipal bee Metropolitan Assembly, maŋ taa la kaabo yi Chief Executive, naŋ areko a central government kyɛ taa wederoŋ ko a Assembly naŋ taa wederoŋ ne presiding member naŋ taa vuutuŋ yi a mɛmbare menne zie. A pampana noba la a ama:
| # | MMDA Name | Capital | MMDA Type | Member of Parliament | Party |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Banda | Banda Ahenkro | Ordinary | Ahmed Ibrahim | NDC |
| 2 | Berekum East | Berekum | Municipal | Nelson Kyeremeh | NPP |
| 3 | Berekum West | Jinijini | Ordinary | Kwaku Agyenim-Boateng | NPP |
| 4 | Dormaa Central | Dormaa-Ahenkro | Municipal | Kwaku Agyeman-Manu | NPP |
| 5 | Dormaa East | Wamfie | Ordinary | Paul Apreku Twum Barimah | NPP |
| 6 | Dormaa West | Nkrankwanta | Ordinary | Vincent Oppong Asamoah | NDC |
| 7 | Jaman North | Sampa | Ordinary | Frederick Yaw Ahenkwah | NDC |
| 8 | Jaman South | New Drobo | Municipal | Williams Okofo-Dateh | NDC |
| 9 | Sunyani | Sunyani | Municipal | Kwasi Ameyaw Cheremeh | NPP |
| 10 | Sunyani West | Odumase | Ordinary | Ignatius Baffour Awuah | NPP |
| 11 | Tain | Nsawkaw | Ordinary | Adama Sulemana | NDC |
| 12 | Wenchi | Wenchi | Municipal | Haruna Seidu | NDC |
O Bezie Ane O Semmo
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Bono Region taa la turibogi neŋ a north neŋ a Savannah Region, taa la a turibogi a west neŋ Ghana-Côte d'Ivoire international border, a east neŋ Bono East, ane a south neŋ Ahafo Region.
O taa la noba yagroŋ naŋ e 1,208,649 duoruu yi a Ghana statistical service a 2021 noba yagroŋ.[4]
Vegetation ane climate
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A zie topography taa la low elevation na ba pare 152 metres a pare a sea level. O taa la moist semi-deciduous forest ka a forest meŋ taa poɔroŋ. A region taa la Cash crops teseŋ cashew, timber, amk., ane food crops aseŋ maize, cassava, plantain, cocoyam, tomatoes, amk.[5]
Tourism ane parks
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Bui National Park, naŋ e 1,821-kilometer square a kɔlage a Black Volta River ziiri mine, taa la several species kyaare antelopes ane nuule tɛɛtɛɛ. O meŋ taa la bammo naŋ e a hippopotamus uagroŋ. A tourist maŋ baŋ de la cruise kyaare a Black Volta River yi a National Park.
- Bui Dam, naŋ be a Banda Mountains, taa la meɛroŋ kyaare a Ghana's energy boɔbo.[6]
- Duasidan Monkey Sanctuary, naŋ be a 10 km southwest ko Dormaa Ahenkro, hosts a rare breed ko Mona Monkeys. A tourist taa la sagedeebo neŋ a ŋmaama ama ka fõõ kpɛ a forest-like abode. Bamboo teere maalɛɛ maaroŋ a forest sogaŋ, naŋ e peɛnoo zie. Fo maŋ baŋ nyɛɛ a ŋmaama ka zaala ane a teere puli ulii a naŋ pɛrɛ koduri ba naŋ ko a. A kaakareba maŋ taa la vuo a nyɛ lɛ ŋmaaŋa na maŋ mare ba bie ka anaŋ gɛrɛ.[6]
Sakue
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A irigyin taa la gɔbena sakue ka ana la a ama:
- University of Energy and Natural Resources,
- Sunyani Technical University,
- Dormaa Senior High School,
- Sunyani Senior High school,
- St. Vitus,
- Notre Dame Girls Senior High School,
- Sacred Heart Senior High School,
- Twene Amanfo Senior High Technical School,
- Odumanseman Senior High School,
- Bonoman Senior High School,
- Abesim Senior High School
- Catholic University in Fiapre,
- Ideal College,
- Saint James Senior High Seminary in Abesim,
- Miracle Preparatory Junior & High School,
- Sunyani Business High School amk.
Lesiri ane social life
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Ama eɛ lesiri yel-erre gyamaa ane tige naŋ be a paaloŋ. Amine la:
- Kwafie taa la eebo yi Dormaa, Berekum ane Nsoatre noba a November, December bee January.
- Munufie yi Drobo. Ba maale la ka ba meele a stools ane gods. O la a vinviŋ ne bonfire naŋ taa eebo a palace courtyard. Sagedeebo wuli ka a Dormaa Ahenkro (Aduana) la wanne vūū a Ghana, lɛ wuli ka o e la legend naŋ taa mannewuluu.
- Akwantukese taa la diibu ko a noba naŋ be Suma a March.
- Akyiriwia taa la diibu ko a noba naŋ be a Atomfourso a peɛle a Seikwa naŋ paale a Tain District.[7]
Religions
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Bono Ancestral Worship ane spirituality neŋ Christianity la a puoruu naŋ maale be a paaloŋ.[8]
1. Bono Regional Coordinating Council. (n.d.). Introduction to Bono Region. Government of Ghana. https://brcc.gov.gh/introduction/
2. Ghana Statistical Service. (2021). 2021 Population and Housing Census: Regional profile — Bono Region. https://statsghana.gov.gh
3. Ghanaian Times. (2008, July 9). Sunyani, cleanest city in Ghana. MyJoyOnline. https://www.myjoyonline.com/sunyani-cleanest-city-in-ghana/
4. Integrated Social Development Centre (ISODEC). (2018). The creation of new regions in Ghana: Process, challenges and opportunities. Friedrich-Ebert-Stiftung Ghana.
5.Local Government Service Ghana. (n.d.). Bono Region: Local Government Service. https://lgs.gov.gh/bono/
6. Sunyani Municipal Assembly. (n.d.). About Sunyani: The Green City. http://www.sma.gov.gh
Sommo Yizie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- ↑ Ayibani, Imoro Tebra (29 July 2019). "Ghana: Bono Regional Coordinating Council Inaugurated in Sunyani". allAfrica.com. Retrieved 31 January 2020.
- ↑ "The Database – GhanaPlaceNames". Retrieved 31 January 2020.
- ↑ Brong-Ahafo Region. Geohive.
- ↑ "Ghana Statistical Services". Statistics Ghana. Retrieved 31 January 2020.
- ↑ WhiteOrange. "Brong Ahafo". Ghana Tourism Authority. Archived from the original on 6 December 2020. Retrieved 31 January 2020.
- 1 2 Yɛllɛ gbɛŋmɛbo: Invalid
<ref>tag; no text was provided for refs named:0 - ↑ "Ban on noise making and funerals to mark start of Akyiriwia Festival in Bono Region". GhanaWeb (in English). 2024-03-17. Retrieved 2024-03-19.
- ↑ "REPORT OF THE COMMISSION OF INQUIRY INTO THE CREATION OF NEW REGIONS" presented to His Excellency The President of the Republic of Ghana, Nana Addo Dankwa Akufo-Addo on Tuesday, 26th day of June 2018.