Vare le yelbulo

Tamale Teaching Hospital

Yizie Wikipiideɛ
Tamale Teaching Hospital
general hospital, asibiti
Piiluu1974 Maale eŋ
PaaloŋGhana Maale eŋ
Located in the administrative territorial entityTamale Maale eŋ
BezieTamale, Tamale Metropolitan Desekyere, Northern Region Maale eŋ
Coordinate location9°23′36″N 0°49′26″W Maale eŋ
Owned byGovernment of Ghana Maale eŋ
Official websitehttp://tamaleteachinghospital.org/, http://www.tth.gov.gh/ Maale eŋ
Map

Tamale Teaching Hospital e la asibiti kpoŋ kaŋa naŋ be Ghana poɔ. A Tamale Teaching Hospital e la asibiti naŋ be a Tamale naŋ be a northern irigyin kyɛ a la e a asibiti ata soba baŋ e kpoŋ a Gaana poɔ. O e la asibiti kpoŋ ko a irigyin anuu na zaa naŋ be a northern zaga naŋ be a Gaana poɔ.[1] A asibiti meŋɛ naŋ be a Northern Gaana seŋ e la 2km naŋ be a southeast a teŋɛ poɔ. O laŋ ne a University for Development Studies na be a Northern Gaana naŋ wulo a undergraduate ane a gragyuate naŋ saana teenɛɛ, nɛɛsere ane bondirii laafeeloŋ tontomba. O e a asibiti ata noba naŋ e wulluu asibiti ayi a Korle Bu Teaching Hospital ane a Komfo Anokye Teaching Hospital puoriŋ.[2]

A northern irigyin a Gaana asibiti bɛrɛ meŋ e la asibiti bɛrɛ na kaŋa naŋ derɛ baaleba ba yire a asibiti bilii. O taa la noba naŋ ta 5,203,838. O sonna la a sazu irigyin a Gaana poɔ. (Northern irigyin, Savanah irigyin, North East irigyin, Ɔpɔ East irigyin , and Ɔpɔ Wɛse iring yin).

A Tamale metropolitan e la a University for Development Studies yiri, a sakuuri naŋ zanna teenɛɛ, ane a Tamale Teaching Hospital. Noba ta ŋa 612,000 naŋ kpeɛrɛ a be.[3]

A asibiti da piili la a yuoni 1974 poɔ ka ba da boɔlɔ o ka Tamale Regional Hospital. O boɔbɔ da la ka o saŋe baaloŋ ko a Northern irigyin paaloŋ naŋ be a Gaana poɔ, ka ana la, a Northern, Upper East ane Upper West irigyin[2]

A Wulluu Asibiti Voaraa

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A yuoni 2005 poɔ, a Northern Regional Coordinating Council da sage lane la Ghana Health Service ka ba maaleŋ maale a asibiti ka o leɛ wulluu asibiti.[4] A maaleŋ maaloo na la vɛŋ ka a asibiti poɔ a asibiti bɛrɛ ata a teŋɛ poɔ. A maaleŋ maaloo na da ka o soŋ Wuli lããfeeloŋ tontomba a yi a University of Development Studies.[2][4]

A asibiti feroo toma tuuro la bɛŋɛ 523 koŋ a Gaana laafeeloŋ tontomba ane a teaching asibiti bɛŋɛ a yuoni 1996. A feroo toma vɛŋɛɛ la ka asibiti tona ziire mine ta naŋ e nimizeɛ ka ana la, ka ba ko baaleba laafeeloŋ soŋ, ka soŋ a karambiiri na naŋ zanna a laafeeloŋ yɛlɛ ane a baaroo soba ka ba peɛrɛ yɛlɛ naŋ na soŋlaafeeloŋ yɛlɛɛ.[2]

Yelnyɔgeraa

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ka o mɛ o meŋɛ a e zie naŋ na de zu ko lããfeeloŋ kaabo, peɛroo, ane ganzanne zie naŋ zɛge zu tu sɛkɔndere sakuuri puoriŋ[5]

Yelboɔraa

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ka ba ko noba laafeeloŋ papa ba maŋ na baŋ yɔɔ, ane yelmennoo, tontomba naŋtaa a gɔɔloŋ ka ba wuli ba velaa meŋ kyɛ taa nensaaloŋ.[6]

Yelboɔre meŋɛ[5]

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

O naŋ e wulluu asibiti zuiŋ, ba yelboɔre mine la ama:

  • Nensaaloŋ
  • Toma gɔɔloŋ
  • Gɔɔloŋ baaba zannoo
  • Yelpaaba de poɔ ba toma poɔ
  • Laŋkpole toma.

Tontonziire

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  • Baaloŋ tuluŋ zie
  • Anesthesia
  • Nyemɛ zie
  • Nyɔbogri, nimie ane tɔɔri zie
  • Teenɛɛba naŋ maŋ de tona ne toma zie
  • Baaloŋ boɔbɔ zie
  • Pɔge dɔgerebo zie
  • Neonatal Intensive Care Unit (NICU)
  • Nimie zie
  • Kɔbɔ sammo zie
  • Bibiiri zie
  • Teenɛɛ zie
  • Radiology
  • Wɛroo zie
  • Urology[7][8]

Tontonziire meɛbo

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A asibiti a yuoni 2012 poɔ, da ko 335,000 Ghana cedis ka ba mɛ ne a ultra-modern Neonatal Intensive Care Unit (NICU). A libikyaare ŋa da yi la MTN Gaana naŋ da sage a yi a Lord Paul Boateng ane o pɔge ba naŋ da gaa a asibiti a yuoni 2011 poɔ.[9] Ba da baare la zie a July kyuu a yuoni 2015 poɔ zie naŋ na baŋ sage biiri lezaɛ ayi ne ba ma mine.[9] O meŋ taa ɔfire ziire ane zannoo zie.Akosombo da ko la fitigidinli.[10]

Bandazuzeere

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ba da biŋ la bandazuzeere pie ne yeni (11) ko a Tamale wulluu asibiti 28 Fɛboɔre 2019 yuoni poɔ ka ba na kaara o zu.

A bandazuzeere la, Mr. Mahmoud Hamid (Chairman), Dr. David Zawumya Kolbilla, Prof. Francis A. Abantanga, Mr. George A. Atampugre, Dr. Abass Adam, Mrs. Dangnikuu Evelyn-Eda. Others are Mr. Kuuri Karim, Pham. Hamid Abdulai, Nana Agyei Mensah, Justice Eric Baah ane Clara Tia Sulemana.[11]

Sommo yizie

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  1. http://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/health/hospitals.php
  2. 1 2 3 4 https://archive.today/20130415215636/http://www.tamaleteachinghospital.org/about-us/our-mandate/
  3. https://www.globalsurgeryunit.org/global-surgery-our-teams/ghana-hub/
  4. 1 2 http://www.modernghana.com/news/73010/1/tamale-regional-hospital-to-be-upgraded.html
  5. 1 2 https://tth.gov.gh/mandate-vision-and-missi
  6. https://tth.gov.gh/mandate-vision-and-missi
  7. https://www.moh.gov.gh/tamale-teaching-hospital/
  8. https://www.tth.gov.gh/organization
  9. 1 2 https://archive.today/20130415223905/http://www.tamaleteachinghospital.org/2012/10/mtn-ghana-foundation-to-build-an-ultra-modern-neonatal-intensive-care-unit-nicu-at-the-tamale-teaching-hospital/
  10. https://web.archive.org/web/20160304085257/http://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/health/Tamale-Teaching-Hospital-receives-crucial-equipment-boost-352657
  11. https://web.archive.org/web/20190228102317/https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/NewsArchive/Tamale-Teaching-Hospital-gets-governing-body-726844