Eureka Emefa Ahadjie Adomako

Yizie Wikipiideɛ
Eureka Adomako
human
Sex or genderfemale Maale eŋ
Country of citizenshipGhana Maale eŋ
Given nameEureka Maale eŋ
Family nameAdomako Maale eŋ
Languages spoken, written or signedEnglish, Ewe Maale eŋ
Occupationresearcher, academic, botanist Maale eŋ
EmployerUniversity of Ghana, University of Ghana Maale eŋ
Position heldMaster, program director Maale eŋ
Educated atUniversity of Aberdeen, University of Ghana, University of Cambridge, University of Ghana, St Roses Senior High (Akwatia) Maale eŋ
Notable workGhana National Science and Maths Quiz Maale eŋ

Eureka Emefa Ahadjie Adomako e la Ghana neɛ naŋ zanne teɛre yɛlɛ ne gane bagena pampana naŋ e karema kpoŋ a zannoo bɔgere kaŋa ba naŋ boɔlɔ Department of Plant and Environmental Biology, a Ghana univɛniti poɔ. Adomako e la neɛ naŋ maŋ kaara a enyɛ kyakya na ba naŋ boɔlɔ National Science and Maths Quiz( NSMQ) a yi a yuoni 2011 te ta a yuoni 2015.[1][2]

Baabo ne Zannoo[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Eureka Adomako gaa la Rose's soŋ sɛkondere sakuuri. Adomako taa la bachelor of science digirii a teɛre yɛlɛ a univɛniti Ghana a yuoni 1993.[3] O gaa la nimitɔɔre a uninivɛniti Cambridge be la ka o baare ne Master of Philosophy digirii a zannoo bɔgere na ba naŋ boɔlɔ Environment and Development a kyuu denden soba, a yuoni 1997 poɔ. [3]O leɛ wa la a university of Ghana a la wa zanne Master of Philosophy digirii naŋ kyaare teɛre yɛlɛ a baare a kyuuri pie ne ayi a yuoni 1999.[3]

A kyuuri pie a yuoni 2005 poɔ, nyɛ la zammo kaŋa ba maŋ boɔlɔ Commonwealth Academic Staff Scholarship ka o de e ne o Ph.D a United Kingdom a University of Aberdeen poɔ. O baare la a kyuuri pie ne yeni poɔ a yuoni 2008 poɔ ne Doctor of Philosophy degree in Plant Science.[3]

O yelyaga sɛgeraa da la Variations in Levels of Arsenic and Other Potentially Toxic Trace Elements in Ghanaian Soils and Grains: Human Health Implications for Mining-impacted Areas.[4]

Toma[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A yi a kyuu ata a yuoni 2000 te ta a kyuu dendensoba a yuoni 2002 poɔ, Eureka Adomako da e la nenkpoŋ naŋ kaara a nonprofit, Conservation International-Ghana ɔfire, be la ka o ŋmɛ yɛlɛ yaare kyaare ne a mɔdonne kɔɔbu. A yuoni 2003 poɔ, Adomako da e la karema a zannoo bɔgere ba naŋ boɔlɔ Department of Plant and Environmental Biology, a Ghana Univɛniti poɔ. O te ta la a karema kpoŋ na naŋ boɔlɔ senior lecturer a yuoni 2009 poɔ.[5][3][6] Ba naŋ da wa ere o ka o e a karema, kyɛ o da ere ka yɛlɛ mine ka ana la, Volta Hall a uninivɛniti poɔ. O paa toŋ la toma mine ka a na la; bɔleŋmɛ karema a yuoni 2012 te ta a yuoni 2014, a da e nenkpoŋ ko a karemamine lammo zenzie a yuoni 2011 te a yuoni2014 kyɛ la e karema kpoŋ a yuoni 2014 te ta a yuoni 2018. O naŋ waa a karema kpoŋ,

O da waa la karedie gbabmaala kyɛ la e a koge zu soba ko a Tutorial Board. A January a yuoni 2019 o da zɛge la ta 17th Warden of the Volta Hall a hall's 60th tigiri diibu wagere naŋ da piili.[7]

National Science and Maths Quiz[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A yuoni 2001, Adomako leɛre la Marian Ewurama Addy zu a e a neɛ naŋ kaara a National Science and Maths Quiz yɛlɛ a ona meŋ naŋ ire o. O kaa la a kyakya ŋa zu yuomo anaare a yi a yuoni 2001 te ta 2005 kyɛ de ko Elsie Effah Kaufman, naŋ e neɛ naŋ kaara a kyakya ŋa zu pampana kyɛ ka o pare gaa ka o de zanne graduated studies a university of Aberdeen poɔ.[8][8][9][10][11]

Kyɔɔtaare, emmo ne tuuroŋ[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

  • ODA Cambridge-Commonwealth Scholarship, University of Cambridge (October 1995 - August 1996)[3]
  • Commonwealth Academic Staff Scholarship, University of Aberdeen (October 2005 – September 2008)[3]
  • Commonwealth Academic Fellowship for Post-Doctoral Studies, University of Aberdeen (October, 2010 – April, 2011)[3]
  • Honorary Research Fellow of the School of Biological Sciences, University of Aberdeen[3]

Meŋɛ nyɔvore[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Adomako taa la biiri bayi. O e la kiriitabie a e kiritabikpoŋ a Legon Interdenominational Church (LIC).poɔ[12]

Gama naŋ yaare[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Adomako toŋ la peɛroo naŋ kyaare teɛre, tengbaŋ ne bonvobo yɛlɛ .

  • Variations in Levels of Arsenic and Other Potentially Toxic Trace Elements in Ghanaian Soils and Grains: Human Health Implications for Mining-impacted Areas, August 2008[13]
  • Enhanced transfer of arsenic to grain for Bangladesh grown rice compared to US and EU, September 2008[14]
  • Baseline soil variation is a major factor in arsenic accumulation in Bengal Delta paddy rice, January 2009[15]
  • Variations in Concentrations of Arsenic and Other Potentially Toxic Elements in Mine and Paddy Soils and Irrigation Waters from Southern Ghana, October 2010[16]
  • Inorganic arsenic and trace elements in Ghanaian grain staples, July 2011[17]
  • Impacts of Gold Mining on Rice Production in the Anum Valley of Ghana, July 2014

Sommo Yizie[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-1
  2. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-2
  3. 3.0 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-:0-3
  4. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-4
  5. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-5
  6. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-6
  7. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-7
  8. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-9
  9. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-10
  10. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-11
  11. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-8
  12. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-12
  13. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-13
  14. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-14
  15. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-15
  16. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-16
  17. https://en.wikipedia.org/wiki/Eureka_Emefa_Adomako#cite_note-17