Central Region
| Continent | Africa |
|---|---|
| Paaloŋ | Ghana |
| Kapital/teŋkpoŋ | Cape Coast |
| Located in the administrative territorial entity | Ghana |
| Located in time zone | Greenwich Mean Time |
| Coordinate location | 5°30′0″N 1°0′0″W |
| Shares border with | Western irigyin, Ashanti Irigyiŋ, Eastern irigyin, Greater Accra Region, Western North Region |
| Language used | Nkonya language, Adele language, Efutu language, Tafi |

A Central irigyin e la a Ghana Irigyime pie ane ayoɔbo kaŋa. Ashanti irigyin ne Eastern irigyime be la o sazu seŋ, Ka Western irigyin be a sapare seŋ, Ka Greater Accra be a luo seŋ kyɛ ka a poo be a kɔmpare seŋ. A Central irigyin yuori yire la yaga ne o sakubɛrɛ ane yɛroŋ yeltarre o naŋ taa bondemaale boma gyɛmaa ane salentɛɛtɛɛ zuiŋ, ane nimikyilziiri. A Central irigyin taa la nimikyiziiri aseŋ; Kakum national park, Asin Manso gbamgbaare baa, Posuban Shrines naŋ be Mankessim, ane Muni-Pomadze Ramzar site. O la taa la castles; aseŋ:Cape coast castle ane Elmina castle. forts; aseŋ: fort St.Jago naŋ be Elmina. ane beaches;aseŋ: Winneba beach, Anomabo beach,Fete beach,ane Brenu beach. A ama zaa be la a coastline.
Economy ane tourism
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A Central Region e la a kpaaroŋ kyaare ganzanne yele, naŋ taa Sakuuri sonne mine naŋ be a teŋɛ poɔ. A irigyin economy paale neŋ la services, mining ane fishing. Cape Coast Castle ane Elmina Castle meŋ maale taa UNESCO World Heritage Sites kyɛ maale taa leɛ teɛroŋ kyaare Trans-Atlantic slave trade. A Central Region e la a zikpoŋ ko tourism naŋ be a Ghana, neŋ Kakum National Park ane beach baabo mine.[1][2]
U.S. President Barack Obama da tue a o tendaa gbuli sori tuubu a wa Cape Coast a 2009.

Portuguese noba la mɛ a Panorama of Elmina Castle a 1482 yuoni poɔ. São Jorge da Mina (St. George of the Mine) Castle, ona neŋ la ka ba boɔlɔ Mina bee Feitoria da Mina) zene bebiri ona la ka ba boɔlɔ Elmina, Ashantiland ( o na la ka ba da boɔlɔ Gold Coast paaloŋ). Be da la Gulf of Guinea boŋkoɔroo zie danweɛŋ soba, azuiŋ ona la e a boŋkoraa a European deme naŋ da mɛ ka o naŋ be a Sahara poɔ. A boŋkoɔre zie danweɛŋ soba ba naŋ da maale ka o e noba kpexbo zie,a castle paaŋ la da e zinimizeɛ zie ka noba da maŋ zo te are a yi Atlantic slave trade. [3]A Dutch noba da faa la ne fannoo a yi a Portuguese noba zie a 1637 yuoni poɔ, ba da de la bone zaa a yi neŋ a Portuguese Gold Coast a 1642 yuoni poɔ. A gbaŋgbaa deme paaŋ da neŋ be la Dutch noba nuureŋ a te ta 1814 yuoni poɔ. Zene bebiri Elmina Castle e la zisaana bee zi-seɛlɛ zie, kyɛ meŋ da e sinii zie a ko Werner Herzog's 1987 deɛne ane Cobra Verde sinii. A UNESCO naŋ e a tendaazaa kpaaroŋ baŋ la a castle ŋa yɛlɛ.[2]
Zannoo ( Education)
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]| A sɛgere ŋa naŋ sɛge a kyɛ wulo ziiri mine. Sɔroo la, meŋ leɛ maaleŋ sɛge o ka o e o toɔraa, Ka anaŋ ba e lɛ, a na baŋ meele la taa bee a irebare. Dɛmo nimizeɛ na baŋ be la a gampɛle ŋa poɔ (March 2019) (Zanne lɛ ane wagere bee saŋa fo naŋ na iri duoro bare) |
|---|

Gɔbenɛte Yuniveniti
University of Cape Coast
University of Education Winneba
Cape Coast Technical University
Cuisine
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A Central Region eɛ teŋɛ neŋgyamaa na baŋ o ne cuisine yeltare. Etsew ane Fantefante (fresh fish palm oil stew) la a bondikpoŋ naŋ maale taa diibu. Kenkey ane Fufu maŋ taa la diibu neŋ sauces, stews, ane zɛtɛɛtɛɛre. Seafood maŋ maale taa la diibu gyamaa a Central Region.
Sakue
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Sɛkɔndere Sakue.
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Aburaman Siinia Haae Sakuuri, Abura/Asebu/Kwamank
- Academy of Christ the King, Cape Coast
- Adankwaman Sekondere/Comm, Assin Darman
- Adisadel Kolagyi
- Aggrey Memorial Siinia Haae Sakuuri, Cape Coast
- Apam Siinia Haae Sakuuri
- Assin Manso Siinia Haae Sakuuri, Assin Manso
- Assin North Sekondare/Tenikal, Assin Asempanaye
- Assin Nsuta Siinia Haae Sakuuri , Assin Nsuta
- Assin State Kolagyi, Assin Bereku
- Awutu-Winton Siinia Haae Sakuuri, Awutu/Efutu/Senya
- Besease Sekondere/Comm, Ajumako Besease
- Boa-Amponsem Siinia Haae Sakuuri, DUNKWA-ON-OFFIN
- Breman Asikuma Siinia Haae Sakuuri, Asikuma/Od/Brakwa
- Charity Comm Sakuuri, Twifo Hemang
- Charity International Siinia Haae Sakuuri, Gomoa Manso
- Diaso Siinia Haae Sakuuri , Upper Denkyira
- Dunkwa Sekondere/Tenikal Dunkwa -On-Offin
- Edinaman Day Siinia Sakuuri, Edin/Kom/Eguafo
- Effutu Sec/Tech, Cape Coast
- Ekumfi T.I Ahmadiyya Siinia Haae Sakuuri, Ekumfi Ekroful
- Eguafo-Abrem Siinia Haae Sakuuri, Edin/Kom/Eguafo
- Enyan Denkyira Siinia Haae, Abura/Asebu/Kwamank
- Eyan Denkyira Siinia Haae Sakuuri, Ajumako/Enyan/Esiam
- Gaana National Kolagyi
- Gomoa Sekondere/Tenikal, Gomoa
- Holy Child Haae Sakuuri, Gaana
- Insaanyya Siinia Haae Business Sakuuri, Kasoa
- Jukwa Siinia Haae, Twifo Hemang
- Komenda Siinia Haae Sakuuri Edin/Kom/Eguafo
- kumfi T. I Ahmadiiyya Siinia Haae, Abura/Asebu/Kwamank
- Kwanyako Siinia Haae Sakuuri, Agona Kwanyako
- Kwegyir Aggrey Siinia Haae Sakuuri
- Mando Day Siinia Haae Sakuuri, Ajumako/Enyan/Esiam
- Mankessim Sekondere/Tenikal, Mankessim
- Mfantsiman Girls' Sekondare Sakuuri
- Mfantsipim Sakuuri
- MOSECO, Kasoa
- Nsaba Presby Siinia Haae, Agona Nsaba
- Nyakrom Day Siinia Haae, Agona Nyakrom
- Nyankumase Ahenkro Siinia Haae, Fante Nyankomase
- Obama Kolagyi, Mankessim
- Obiri Yeboah Siinia Haae, Assin Fosu
- Obrakyere Sekondere/Tenikal Awutu/Efutu/Senya
- Odoben Siinia Haae, Asikuma/Od/Brakwa
- Oguaa Sekondere/Tenikal, Cape Coast
- Pank Sekondare Business College, Awutu Bawjiase
- Potsin T.I Ahm Siinia Haae Sakuuri, Gomoa Potsin
- S.D.A Siinia Haae Sakuuri, Gomoa Manso
- Saltpond Meth. Siinia Haae, Saltpond
- Sammo Siinia Haae Sakuuri, Cape Coast
- Senya Siinia Haae
- St. Augustine's Kolagyi (Cape Coast)
- Swedru Sakuuri kyaare Business
- Swedru Siinia Haae , Agona Swedru
- Univeniti Practice Siinia Haae Sakuuri
- Wesley Girls' High School
- Winneba Siinia Haae, Winneba
- Moree Siinia Haae Tenikal Sakuuri
Sakuukponne ne Yunivɛsitiri
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Cape Coast Univeniti
- Karemamine wulluu Univeniti, Winneba
- Cape Coast Technikal Univeniti
- KAAF Univeniti Kolagyi
- Marysons Kolagyi, Cape Coast
- Pan African Christian Univeniti Kolagyi
- Nduom Sakuuri ko Business ane Technology
- Ola Training Kolagyi, Old Elmina Road, Cape Coast
- Presbyterian Women Turaani Kolagyi
- Gladmond Vocational Institute, Abura/Asebu/Kwamank
- Methodist Voc Trg Centre, Abura/Asebu/Kwamank
- Archbishop Porter's Polytechnic, Cape Coast
- Fosu Karemamine wulluu Kolagyi, Assin Fosu.
- Komenda Karemamine wulluu Kolagyi, Komenda.
- Assinman Nursing ane Midwifery Training Kolagyi
- Cape Coast Nursing ane Midwifery Turaani Kolagyi
- Police Command ane Staff Turaani Kolagyi, Winneba
- Kolagyi ko Community Nursing, Winneba
Zi-Seɛrɛ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Cape Coast Castle
Elmina Castle
Kakum National Park
Fort St. Jago
Beaches
Posuban Shrines
Assin Manso Slave River
Administrative Pommu
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
A political administration ko a irigyin taa la ewbo yi a a local government system. A wederoŋ ŋa zuiŋ, a paaloŋ da poŋ eŋɛɛ lambori ayi 22 MMDA's (naŋ taa 1 Metropolitan, 7 Municipal ane 14 District Assemblies).[4] A District, Municipal bee Metropolitan Assembly, maŋ taa la wederoŋ neŋ a Chief Executive, naŋ arek a ocentral government kyɛ maŋ derɛ a ba wederoŋ fanne yire neŋ a Assembly ka a o wedera e presiding member naŋ maŋ taa kyakya ŋmɛ-iruuŋ a o taaba poɔ. A noba bana naŋ areko a yelzu ŋa la a bama:
Nentegerɛ Mine
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]| Notable citizens of Central region | ||
|---|---|---|
| # | Name | Home Town |
| 1 | Nana Ato Arthur | Elmina |
| 2 | George Amoh | Dunkwa-Offin |
| 3 | Ishmael Yartei | Agona Swedru |
| 4 | Yvonne Nelson | Cape Coast |
| 5 | Jackie Appiah | Cape Coast |
| 6 | Menaye Donkor | Agona Asafo |
| 7 | Paul Boateng | Cape Coast |
| 8 | Van Vicker | Cape Coast |
| 9 | Majid Michel | Cape Coast |
| 10 | Michael Essien | Cape Coast |
| 11 | John Mensah | Cape Coast |
| 12 | Lydia Forson | Cape Coast |
| 13 | Kwesi Amissah-Arthur | Cape Coast |
| 14 | Paa Kwesi Nduom | Elmina |
| 15 | Asamoah Boateng | Kormantse |
| 16 | John Evans Atta Mills | Cape Coast |
| 17 | Kwabena Kwabena | Gomoa Mpota |
| 18 | Nathan Kwabena Adisi | Gomoa Mpota |
Sommo Yizie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- ↑ "Story Map Series". www.arcgis.com. Retrieved 2021-07-20.
- 1 2 Sirakaya, Ercan; Teye, Victor; Sönmez, Sevil (2002-08-01). "Understanding Residents' Support for Tourism Development in the Central Region of Ghana". Journal of Travel Research (in English). 41 (1): 57–67. doi:10.1177/004728750204100109. ISSN 0047-2875.
- ↑ https://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=3386911906db44db8ce72c5d925caec8
- ↑ "Central Region". GhanaDistricts. Retrieved 11 December 2017.