Vare le yelbulo

Victoria Chitepo

Yizie Wikipiideɛ
Victoria Chitepo
nensaala
Dɔɔ bee pɔge bee dɔgebopɔge Maale eŋ
Dɔgebo paaloŋZimbabwe Maale eŋ
Dɔgebo yuoriVictoria Mahamba-Sithole Maale eŋ
Yo-ennaa bee yoporaaVictoria Maale eŋ
Dɔgebo bebiri27 Maakye 1928 Maale eŋ
Dɔgebo zieDundee Maale eŋ
Kūū bebiri8 Kyɛpire 2016 Maale eŋ
Place of deathMount Pleasant Maale eŋ
Place of burialNational Heroes Acre Maale eŋ
SpouseHerbert Chitepo Maale eŋ
TonnoɔrePɔleteesa, activist, tekyɛ, minister Maale eŋ
VoaraaMember of the National Assembly of Zimbabwe, Minister of Information and Communications Technology Maale eŋ
Zanne laUniversity of Birmingham, University of Natal, Adams College Maale eŋ
Politikal paati mɛmbaZimbabwe African National Union – Patriotic Front Maale eŋ

Victoria Fikile Chitepo (27 March 1928 – 8 April 2016) da e la South African - Zimbabwean politician, activist ane educator. O serɛ da la Herbert Chitepo, a leading figure a da be Zimbabwe African National Union (ZANU), kyɛ da e la major political figure a ko a meŋɛ minister in the government ko independent Zimbabwe yi 1980–1992.[1]

Pampana Nyɔvooroŋ

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ba da dɔge o la ka o e Victoria Mahamba-Sithole naŋ be a South African coal-mining town ko Dundee naŋ be koDundee naŋ be KwaZulu-Natal. O da e la educated a be South Africa kyɛ da gaa a University naŋ be Natal, be o naŋ da nyɛ a B.A. degree, kyɛ da depostgraduate degree naŋ be education yineŋ University naŋ be Birmingham a be UK. O da pɔgɛɛ o serɛ, Herbert, serɛ, Herbert, naŋ da e Adams naŋ da e Adams College naŋ peɛle  Durban a South College naŋ peɛle  Durban a South Africa. Yi 1946 ane 1953 o wulee Natal, kyɛ da gaa zie na be British colony ko Southern Rhodesia naŋ be 1955 o naŋ da kuli a Zimbabwean serɛ, naŋ da tonaŋ social worker naŋ da be a capital Salisbury (pampana naŋ e Harare).[1](pampana naŋ e Harare).[1]

Political activism

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A 1960, Chitepo da paale la National Democratic Party, a nationalist movement naŋ campaigned ko a political rights kyaare Rhodesia's disenfranchised black majority. O da e la wederɛ ko women's sit-in naŋ da be Salisbury's Magistrate's Court a 1961 ka o sɛge a campaign ko black citizenship.[2] Yuoni naŋ da pare, o da gaa neŋ la a o serɛ Tanganyika (pampana naŋ e Tanzania) a da toŋ toma kyaare social worker naŋ da soŋ black Rhodesian soŋ black Rhodesian refugees a Dar es Salaam yuomo ata, between 1966 and 1968. A 1975, Herbert Chitepo Herbert Chitepo assassinated naŋ be a Lusaka, Zambia naŋ da e  agents ko a Rhodesian government. O da paalɛɛ a O da paalɛɛ a Tanzania te ta Rhodesia –renamed Zimbabwe –a da nyɛ a independence ane black majority rule naŋ da piili a 1980.[2] of Assembly.

Ministerial Toma

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Leɛ gaabo a  Zimbabwe, Victoria Chitepo da are la kyakya kyaare a o paaloŋ Mutasa ane Buhara West naŋ da be a country's first multiracial elections. O da die a  ZANU-PF naŋ da be a lower chamber, a House nyɛ la iruuŋ naŋ e Deputy Minister of Education ane Culture gyamaa da e Minister ko Information ane Education a saŋa O da ane gbɛre naŋ Prime Minister, Robert Mugabe.[2] ko Minister naŋ be National Resources ane Tourism. O da leɛ arɛɛ la  1985 vootu a da nyɛ iruuŋ kyaare ministerial position, ka ba da la leɛ iruuŋ a 1990.[2] O da toŋɛɛ a toma naŋ da kyaare Minister ko Information,ko Information,Posts ane Telecommunications kyɛ baŋ gaa pɛnnoo a 1992.[3] A 1990 ane 1992 o da tone la a government of John Major, da yeli ka kpaaroŋ neŋ British officials. O yeli British officials da la "a maŋ taa kanyiri neŋ emmo" kyɛ da laofficials French officials ka ba eɛ "generally neither."[4]

Sommo Yizie

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]