Victoria Chitepo
Victoria Fikile Chitepo (27 March 1928 – 8 April 2016) da e la South African - Zimbabwean politician, activist ane educator. O serɛ da la Herbert Chitepo, a leading figure a da be Zimbabwe African National Union (ZANU), kyɛ da e la major political figure a ko a meŋɛ minister in the government ko independent Zimbabwe yi 1980–1992.[1]
Pampana Nyɔvooroŋ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Ba da dɔge o la ka o e Victoria Mahamba-Sithole naŋ be a South African coal-mining town ko Dundee naŋ be koDundee naŋ be KwaZulu-Natal. O da e la educated a be South Africa kyɛ da gaa a University naŋ be Natal, be o naŋ da nyɛ a B.A. degree, kyɛ da depostgraduate degree naŋ be education yineŋ University naŋ be Birmingham a be UK. O da pɔgɛɛ o serɛ, Herbert, serɛ, Herbert, naŋ da e Adams naŋ da e Adams College naŋ peɛle Durban a South College naŋ peɛle Durban a South Africa. Yi 1946 ane 1953 o wulee Natal, kyɛ da gaa zie na be British colony ko Southern Rhodesia naŋ be 1955 o naŋ da kuli a Zimbabwean serɛ, naŋ da tonaŋ social worker naŋ da be a capital Salisbury (pampana naŋ e Harare).[1](pampana naŋ e Harare).[1]
Political activism
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A 1960, Chitepo da paale la National Democratic Party, a nationalist movement naŋ campaigned ko a political rights kyaare Rhodesia's disenfranchised black majority. O da e la wederɛ ko women's sit-in naŋ da be Salisbury's Magistrate's Court a 1961 ka o sɛge a campaign ko black citizenship.[2] Yuoni naŋ da pare, o da gaa neŋ la a o serɛ Tanganyika (pampana naŋ e Tanzania) a da toŋ toma kyaare social worker naŋ da soŋ black Rhodesian soŋ black Rhodesian refugees a Dar es Salaam yuomo ata, between 1966 and 1968. A 1975, Herbert Chitepo Herbert Chitepo assassinated naŋ be a Lusaka, Zambia naŋ da e agents ko a Rhodesian government. O da paalɛɛ a O da paalɛɛ a Tanzania te ta Rhodesia –renamed Zimbabwe –a da nyɛ a independence ane black majority rule naŋ da piili a 1980.[2] of Assembly.
Ministerial Toma
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Leɛ gaabo a Zimbabwe, Victoria Chitepo da are la kyakya kyaare a o paaloŋ Mutasa ane Buhara West naŋ da be a country's first multiracial elections. O da die a ZANU-PF naŋ da be a lower chamber, a House nyɛ la iruuŋ naŋ e Deputy Minister of Education ane Culture gyamaa da e Minister ko Information ane Education a saŋa O da ane gbɛre naŋ Prime Minister, Robert Mugabe.[2] ko Minister naŋ be National Resources ane Tourism. O da leɛ arɛɛ la 1985 vootu a da nyɛ iruuŋ kyaare ministerial position, ka ba da la leɛ iruuŋ a 1990.[2] O da toŋɛɛ a toma naŋ da kyaare Minister ko Information,ko Information,Posts ane Telecommunications kyɛ baŋ gaa pɛnnoo a 1992.[3] A 1990 ane 1992 o da tone la a government of John Major, da yeli ka kpaaroŋ neŋ British officials. O yeli British officials da la "a maŋ taa kanyiri neŋ emmo" kyɛ da laofficials French officials ka ba eɛ "generally neither."[4]