Souleymane Cissé
| Dɔɔ bee pɔge bee dɔgebo | dɔɔ |
|---|---|
| Dɔgebo paaloŋ | Mali |
| Name in native language | Souleymane Cissé |
| Yo-ennaa bee yoporaa | Souleymane |
| Family name | Cissé |
| Dɔgebo bebiri | 21 Kyɛpire 1940 |
| Dɔgebo zie | Bamako |
| Kūū bebiri | 19 Fɛreboɔre 2025 |
| Place of death | Bamako |
| Kɔkɔyelii, sɛge ne bee goligoluu | French |
| Tonnoɔre | film director, screenwriter, film producer, film screenwriter |
| Field of work | film direction, film screenwriting, film production |
| Voaraa | President of the Union of Creators and Entrepreneurs of the Cinema and Audiovisual Industries of Western Africa |
| Zanne la | Gerasimov Institute of Cinematography |
| Magnum opus | The Young Girl, Baara, The Wind, Yeelen, Waati |
| Member of | Union of Creators and Entrepreneurs of the Cinema and Audiovisual Industries of Western Africa |
| Nominated for | Independent Spirit Award for Best Foreign Film |
| Yitaa gbuli | Category:Films directed by Souleymane Cissé |
Souleymane Cissé (21 April 1940 – 19 February 2025) da e la Malian sini maala, ka o da a African sini maala [1]nenkpoŋ kaŋa. Ba da boɔlɔ o la a African nenkpoŋ naŋ voorɔ sini maala,[2] kyɛ ka o sini Yeelen ka ba boɔlɔ o a African sini kpoŋ naŋ daŋ maale.[3]
O da e la a sini maala dɛŋdɛŋ a Sub-Saharan Africa naŋ nyɛ kyɔɔtaare, a Cannes sini tigiri a yuoni 1987 poɔ a ko a o sini ŋa Yeelen.[4]
Nyɔvore yɛlɛ ane o toma
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Ba dɔge o la Bamako ka ba guuluu a Yɛre puoruu poɔ, Souleymane Cissé da boɔrɔ la sini yɛlɛ o bile saŋ zaa. O gaa la sɛkondere sakuuri Dakar a leɛ wa Mali a yuoni 1960 poɔ a wagere na a Mali demɛ naŋ faa ba minne yi a naasaaleba nuure poɔ.[5]
O sini toma piili la wagere na o naŋ sonno ka ba yɛle yɛlɛ ne a Patrice Lumumba. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka o boɔrɔ o meŋɛ sini maaloo, ka o nyɛ zunuo a Gerasimov Institute ko a Cinematography, [6]a Moscow sakuuri a Cinema tiivi toma.
A yuoni 1970 poɔ o leɛ wa la Mali a wa poɔ a gɔbenenti gbambɛre na naŋ kaara a yelyaga toma poɔ a wa e enfuoni ŋmaara, be la ka maale yɛlɛ yaga ane sini ŋmaara. Yuomo ayi puoriŋ, o maale la o sini naŋ ba e wogi kyɛ ba la,e,ŋmaa meŋ, Cinq jours d’une vie (Five Days in a Life), naŋ manne selloo naŋ kyaare bɔlebile kaŋa na yi Qur'anic sakuuri poɔ a e naŋnyige sori zu. Cinq Jours piili la a Carthage sini tigiri.
A yuoni 1974 poɔ, Cissé maale o sini dɛŋdɛŋ naŋ e wogi a Bambara kɔkɔre poɔ, Den muso ( a pɔgelee), a selloo kyaare la pɔgelee naŋ e dendewo ka ba fere gaŋ ne. A pɔgelee da taa la poɔ, ka o yi deme ne a bie ba zaa zagere o bare. Den muso ba da kare o la bare ayi a Malian gɔbenenti lisiri poɔ kyɛ ba da nyɔge Cissé meŋ pɔge ane a lɛ o naŋ e ka o sage a a French bɛgɛ.
Cissé da ba baŋ bone na eŋɛ ba naŋ nyɔge o, kyɛ.o naŋ da be a nenpoɔge die poɔ, o da sɛge la a o sini kaŋa ba naŋ na la deɛ ka o la Baara (Toma)[6]. Cissé da baare la a yi a sini ŋa gbaŋgbale yuomo anaare puoriŋ, ka o nyɛ a Yenenga's Talon kyɔɔtaare a Fespaco a 1979[7] yuoni poɔ.
A yuoni 1982 poɔ, Cissé maale la Finyé (Saseɛ), naŋ manne sello kyaare ne a Malian baapaaleba ba naŋ ba sage ka ba iri maane ba posaanaa kyaare yɛlɛ mine. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka o la nyɛ a kyɔɔtaare ayi soba a Yenenga's Talon, a 1983's Fespaco.
A yi a yuoni 1984 ane a yuoni 1987 poɔ, o maale la e Yeelen ( Veɛloŋ bee kyãã), a sini naŋ kpaana a Jury kyɔɔtaare a 1987 Cannes sini tigiri , ka o a African sini dɛŋdɛŋ naŋ nyɛ a kyɔɔtaare a tigiri dakoroŋ zaa. Ka ba maŋ yele ka o toŋkpoŋ la a lɛ, Cissé zeŋ la peɛroo zie a ko a Cahiers du Cinéma [8] a uele ka o e kyɛlɛɛ e la European lanzemmo sini, ka o da boɔrɔ ka o yele kyaare lɛ na a nempeɛle noba naŋ nyɛ o bammo, sakugaa zaa e la ba teɛroŋ.[9]
A yuoni 1995, o maale la Waati (wagere), naŋ ŋmɛ ne kyakya a Palme d'Or a a yuoni 1995 Cannes sini tigiri.[10]
A yuoni 2009 poɔ, maale la lamaale sini naŋ yele kyaare pɔge yaga deebo, a yi ba yeleree poɔ, wagere na o na ne o yɔɔmine banii lɛ na ba naŋ na yi ba yiri poɔ a yuoni 1988 poɔ. A sini poɔ O Ka ( te yiri ), teɛre la a zɔɔre kyaare ne o yɔɔpuuli wagere na ba naŋ da kare ba bare a yiri poɔ a Bamako [5]poɔ.
Cissé da e la UCECAO nenkpoŋ, a Union ko a Creators ane Entrepreneurs a Cinema ane Audiovisual Arts a Western Africa poɔ. O yɔɔbidɔɔ e la sini maala a Alioune Ifra Ndiaye.[11]
Cissé da nyɛ la 'Carrosse d'Or' kyɔɔtaare a 2023 yuoni Cannes sini tigiri, wa wulu a o sini veɛloŋ ne tegeroŋ[12]. A kyɔɔtaare bɔre la o die poɔ a Bamako poɔ ka ba yeli ka ba zu o la a 29 April 2024. A o nɔroo ŋa vɛŋɛɛ la noba enne ba yuoro a Mali poɔ, a vɛŋɛɛ la noba lantaa a na bɔ a kyɔɔtaare ŋa a leɛ de ko o ka wulu a ba teŋɛ lisiri tegeroŋ.[13]
Kuuŋ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Cissé bkpi la a Bamako asibiti, Mali a 19 February 2025, wagere na o naŋ nyɛ yuomo 84. A ba kɔɔre sɛre ka o kpi, ba e la ka o e a dakogi zu soba ko "fiction feature film" jury a 29th edition ko Fespaco, a 22 February, a Ouagadougou, Burkina Faso poɔ[14].
Legacy and style
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Souleymane Cissé e la a African sini maala kaŋa noba naŋ baŋ a yuono lizare dakoroŋ, ka o toma wulu a a Africa Cinema baabo a lanne; nimitɔɔre gaabo kyaare ne a a ba saakonnoo[1].
Cissé meŋ ba boɔle o la selloŋ kpeɛŋaa sɛgere nenkpoŋ, ka a sonno a yelseɛlɛ a mundane maale bimbo poɔ." O sini noba baŋ ne a la a naŋ e a sɔgyare toma, libifa ane baaloŋ, ane a Bamako's pɔgeba ne baapaaleba yɛlɛ[2].
Sini o naŋ maale
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- L’aspirant (short film, 1968)
- Source d’inspiration (short film, 1968)
- Dégal à Dialloubé (1970)
- Fête du Sanké (1971)
- Cinq jours d’une vie (1972)
- Den muso (1975)
- L’homme et ses idoles (short film, 1975)
- Baara (1978)
- Chanteurs traditionnels des Iles Seychelles (1978)
- Finye (1982)
- Yeelen (1987)
- Waati (1995)
- Tell Me Who You Are (2009)
- O Sembene! (2013)
- Our House (2015)
Sommo yizie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- 1 2 https://press.moma.org/wp-content/uploads/2021/12/TSAP-2022-Schedule.12.23.21.update.pdf
- 1 2 https://bostonphoenix.com/boston/movies/reviews/documents/02004517.htm
- ↑ http://chicagoreader.com/arts-culture/brightness-yeleen/
- ↑ https://www.rfi.fr/fr/podcasts/tous-les-cin%C3%A9mas-du-monde/20250225-hommage-%C3%A0-souleymane-ciss%C3%A9-pionnier-du-cin%C3%A9ma-africain
- 1 2 https://www.rfi.fr/fr/afrique/20150512-souleymane-cisse-doyen-cinema-africain-festival-cannes
- 1 2 https://www.festival-cannes.com/fr/festival/artiste/souleymane-cisse
- ↑ http://www.davidbordwell.net/blog/2019/07/07/il-cinema-ritrovato-2019-who-put-the-pan-in-pan-african-cinema/
- ↑ https://web.archive.org/web/20110822165732/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/431/year/1987.html
- ↑ https://web.archive.org/web/20230816215537/https://www.academia.edu/38335526
- ↑ https://web.archive.org/web/20120308165242/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/3355/year/1995.html
- ↑ https://www.afriquemagazine.com/alioune-ifra-ndiaye-de-la-sc%C3%A8ne-%C3%A0-lengagement-politique
- ↑ https://cineuropa.org/en/newsdetail/440581/
- ↑ https://web.archive.org/web/20240609130911/https://apanews.net/filmmaker-souleymance-cisses-carrosse-dor-disappears-in-mali/
- ↑ https://www.rfi.fr/fr/culture/20250219-le-r%C3%A9alisateur-malien-souleymane-ciss%C3%A9-l-un-des-p%C3%A8res-du-cin%C3%A9ma-africain-est-mort