Vare le yelbulo

Souleymane Cissé

Yizie Wikipiideɛ
Souleymane Cissé
nensaala
Dɔɔ bee pɔge bee dɔgebodɔɔ Maale eŋ
Dɔgebo paaloŋMali Maale eŋ
Name in native languageSouleymane Cissé Maale eŋ
Yo-ennaa bee yoporaaSouleymane Maale eŋ
Family nameCissé Maale eŋ
Dɔgebo bebiri21 Kyɛpire 1940 Maale eŋ
Dɔgebo zieBamako Maale eŋ
Kūū bebiri19 Fɛreboɔre 2025 Maale eŋ
Place of deathBamako Maale eŋ
Kɔkɔyelii, sɛge ne bee goligoluuFrench Maale eŋ
Tonnoɔrefilm director, screenwriter, film producer, film screenwriter Maale eŋ
Field of workfilm direction, film screenwriting, film production Maale eŋ
VoaraaPresident of the Union of Creators and Entrepreneurs of the Cinema and Audiovisual Industries of Western Africa Maale eŋ
Zanne laGerasimov Institute of Cinematography Maale eŋ
Magnum opusThe Young Girl, Baara, The Wind, Yeelen, Waati Maale eŋ
Member ofUnion of Creators and Entrepreneurs of the Cinema and Audiovisual Industries of Western Africa Maale eŋ
Nominated forIndependent Spirit Award for Best Foreign Film Maale eŋ
Yitaa gbuliCategory:Films directed by Souleymane Cissé Maale eŋ

Souleymane Cissé (21 April 1940 – 19 February 2025) da e la Malian sini maala, ka o da a African sini maala [1]nenkpoŋ kaŋa. Ba da boɔlɔ o la a African nenkpoŋ naŋ voorɔ sini maala,[2] kyɛ ka o sini Yeelen ka ba boɔlɔ o a African sini kpoŋ naŋ daŋ maale.[3]

O da e la a sini maala dɛŋdɛŋ a Sub-Saharan Africa naŋ nyɛ kyɔɔtaare, a Cannes sini tigiri a yuoni 1987 poɔ a ko a o sini ŋa Yeelen.[4]

Nyɔvore yɛlɛ ane o toma

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ba dɔge o la Bamako ka ba guuluu a Yɛre puoruu poɔ, Souleymane Cissé da boɔrɔ la sini yɛlɛ o bile saŋ zaa. O gaa la sɛkondere sakuuri Dakar a leɛ wa Mali a yuoni 1960 poɔ a wagere na a Mali demɛ naŋ faa ba minne yi a naasaaleba nuure poɔ.[5]

O sini toma piili la wagere na o naŋ sonno ka ba yɛle yɛlɛ ne a Patrice Lumumba. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka o boɔrɔ o meŋɛ sini maaloo, ka o nyɛ zunuo a Gerasimov Institute ko a Cinematography, [6]a Moscow sakuuri a Cinema tiivi toma.

A yuoni 1970 poɔ o leɛ wa la Mali a wa poɔ a gɔbenenti gbambɛre na naŋ kaara a yelyaga toma poɔ a wa e enfuoni ŋmaara, be la ka maale yɛlɛ yaga ane sini ŋmaara. Yuomo ayi puoriŋ, o maale la o sini naŋ ba e wogi kyɛ ba la,e,ŋmaa meŋ, Cinq jours d’une vie (Five Days in a Life), naŋ manne selloo naŋ kyaare bɔlebile kaŋa na yi Qur'anic sakuuri poɔ a e naŋnyige sori zu. Cinq Jours piili la a Carthage sini tigiri.

A yuoni 1974 poɔ, Cissé maale o sini dɛŋdɛŋ naŋ e wogi a Bambara kɔkɔre poɔ, Den muso ( a pɔgelee), a selloo kyaare la pɔgelee naŋ e dendewo ka ba fere gaŋ ne. A pɔgelee da taa la poɔ, ka o yi deme ne a bie ba zaa zagere o bare. Den muso ba da kare o la bare ayi a Malian gɔbenenti lisiri poɔ kyɛ ba da nyɔge Cissé meŋ pɔge ane a lɛ o naŋ e ka o sage a a French bɛgɛ.

Cissé da ba baŋ bone na eŋɛ ba naŋ nyɔge o, kyɛ.o naŋ da be a nenpoɔge die poɔ, o da sɛge la a o sini kaŋa ba naŋ na la deɛ ka o la Baara (Toma)[6]. Cissé da baare la a yi a sini ŋa gbaŋgbale yuomo anaare puoriŋ, ka o nyɛ a Yenenga's Talon kyɔɔtaare a Fespaco a 1979[7] yuoni poɔ.

A yuoni 1982 poɔ, Cissé maale la Finyé (Saseɛ), naŋ manne sello kyaare ne a Malian baapaaleba ba naŋ ba sage ka ba iri maane ba posaanaa kyaare yɛlɛ mine. A ŋaa vɛŋɛɛ la ka o la nyɛ a kyɔɔtaare ayi soba a Yenenga's Talon, a 1983's Fespaco.

A yi a yuoni 1984 ane a yuoni 1987 poɔ, o maale la e Yeelen ( Veɛloŋ bee kyãã), a sini naŋ kpaana a Jury kyɔɔtaare a 1987 Cannes sini tigiri , ka o a African sini dɛŋdɛŋ naŋ nyɛ a kyɔɔtaare a tigiri dakoroŋ zaa. Ka ba maŋ yele ka o toŋkpoŋ la a lɛ, Cissé zeŋ la peɛroo zie a ko a Cahiers du Cinéma [8] a uele ka o e kyɛlɛɛ e la European lanzemmo sini, ka o da boɔrɔ ka o yele kyaare lɛ na a nempeɛle noba naŋ nyɛ o bammo, sakugaa zaa e la ba teɛroŋ.[9]

A yuoni 1995, o maale la Waati (wagere), naŋ ŋmɛ ne kyakya a Palme d'Or a a yuoni 1995 Cannes sini tigiri.[10]

A yuoni 2009 poɔ, maale la lamaale sini naŋ yele kyaare pɔge yaga deebo, a yi ba yeleree poɔ, wagere na o na ne o yɔɔmine banii lɛ na ba naŋ na yi ba yiri poɔ a yuoni 1988 poɔ. A sini poɔ O Ka ( te yiri ), teɛre la a zɔɔre kyaare ne o yɔɔpuuli wagere na ba naŋ da kare ba bare a yiri poɔ a Bamako [5]poɔ.

Cissé da e la UCECAO nenkpoŋ, a Union ko a Creators ane Entrepreneurs a Cinema ane Audiovisual Arts a Western Africa poɔ. O yɔɔbidɔɔ e la sini maala a Alioune Ifra Ndiaye.[11]

Cissé da nyɛ la 'Carrosse d'Or' kyɔɔtaare a 2023 yuoni Cannes sini tigiri, wa wulu a o sini veɛloŋ ne tegeroŋ[12]. A kyɔɔtaare bɔre la o die poɔ a Bamako poɔ ka ba yeli ka ba zu o la a 29 April 2024. A o nɔroo ŋa vɛŋɛɛ la noba enne ba yuoro a Mali poɔ, a vɛŋɛɛ la noba lantaa a na bɔ a kyɔɔtaare ŋa a leɛ de ko o ka wulu a ba teŋɛ lisiri tegeroŋ.[13]

Cissé bkpi la a Bamako asibiti, Mali a 19 February 2025, wagere na o naŋ nyɛ yuomo 84. A ba kɔɔre sɛre ka o kpi, ba e la ka o e a dakogi zu soba ko "fiction feature film" jury a 29th edition ko Fespaco, a 22 February, a Ouagadougou, Burkina Faso poɔ[14].

Legacy and style

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Souleymane Cissé e la a African sini maala kaŋa noba naŋ baŋ a yuono lizare dakoroŋ, ka o toma wulu a a Africa Cinema baabo a lanne; nimitɔɔre gaabo kyaare ne a a ba saakonnoo[1].

Cissé meŋ ba boɔle o la selloŋ kpeɛŋaa sɛgere nenkpoŋ, ka a sonno a yelseɛlɛ a mundane maale bimbo poɔ." O sini noba baŋ ne a la a naŋ e a sɔgyare toma, libifa ane baaloŋ, ane a Bamako's pɔgeba ne baapaaleba yɛlɛ[2].

Sini o naŋ maale

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  • L’aspirant (short film, 1968)
  • Source d’inspiration (short film, 1968)
  • Dégal à Dialloubé (1970)
  • Fête du Sanké (1971)
  • Cinq jours d’une vie (1972)
  • Den muso (1975)
  • L’homme et ses idoles (short film, 1975)
  • Baara (1978)
  • Chanteurs traditionnels des Iles Seychelles (1978)
  • Finye (1982)
  • Yeelen (1987)
  • Waati (1995)
  • Tell Me Who You Are (2009)
  • O Sembene! (2013)
  • Our House (2015)

Sommo yizie

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  1. 1 2 https://press.moma.org/wp-content/uploads/2021/12/TSAP-2022-Schedule.12.23.21.update.pdf
  2. 1 2 https://bostonphoenix.com/boston/movies/reviews/documents/02004517.htm
  3. http://chicagoreader.com/arts-culture/brightness-yeleen/
  4. https://www.rfi.fr/fr/podcasts/tous-les-cin%C3%A9mas-du-monde/20250225-hommage-%C3%A0-souleymane-ciss%C3%A9-pionnier-du-cin%C3%A9ma-africain
  5. 1 2 https://www.rfi.fr/fr/afrique/20150512-souleymane-cisse-doyen-cinema-africain-festival-cannes
  6. 1 2 https://www.festival-cannes.com/fr/festival/artiste/souleymane-cisse
  7. http://www.davidbordwell.net/blog/2019/07/07/il-cinema-ritrovato-2019-who-put-the-pan-in-pan-african-cinema/
  8. https://web.archive.org/web/20110822165732/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/431/year/1987.html
  9. https://web.archive.org/web/20230816215537/https://www.academia.edu/38335526
  10. https://web.archive.org/web/20120308165242/http://www.festival-cannes.com/en/archives/ficheFilm/id/3355/year/1995.html
  11. https://www.afriquemagazine.com/alioune-ifra-ndiaye-de-la-sc%C3%A8ne-%C3%A0-lengagement-politique
  12. https://cineuropa.org/en/newsdetail/440581/
  13. https://web.archive.org/web/20240609130911/https://apanews.net/filmmaker-souleymance-cisses-carrosse-dor-disappears-in-mali/
  14. https://www.rfi.fr/fr/culture/20250219-le-r%C3%A9alisateur-malien-souleymane-ciss%C3%A9-l-un-des-p%C3%A8res-du-cin%C3%A9ma-africain-est-mort