Meriem Belmihoub-Zerdani
Meriem Belmihoub-Zerdani (1 April 1935[1] – 27 July 2021[2]) da e la Algerian independence fighter,lawyer ane feminist.
Life
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]O naŋ da e sakuubie a law faculty, a May 1956 Belmihoub la da e a dɛndɛŋ soba naŋ da nyɛ boɔloo a National Liberation Front ka o da toŋ toma kyaare nurse aneŋ a armed struggle a Algerian independence. [3]Imprisoned in France kyaare a o activity providing medical care te ko Algerian soldiers, ona neŋ pɔgeba bamine naŋ e prisoners da zɔɔ la a incarceration kyaare letters naŋ da republished a French humanitarian organization Secours populaire français, aneŋ a pamphlets ko a Tunis-based Committee sakuu bipɔgeba naŋ be a Algeria, Tunisia ane Morocco. [4]Belmihoub da e la deputy a 1962–3]Constituent Assembly. O da soŋɛɛ series of articles published yi a daily newspaper Le Peuple a August 1963, a iri a soorebiri noɔre naŋ e 'Is there an Algerian women problem?':Te koŋ baŋ yeli yele kyaare a enabination kyaare pɔgeba naŋ kyaare veil ane traditions, kyɛ da ko o toma. [5]A 1964 Belmihoub kyɛ da e a indigenous Algerian women naŋ nyɛ boɔloo a Bar of Algiers.[6][7]O da toŋɛɛ Vice-Chair naŋ be a Convention kyaare a Elimination ko yele zaa naŋ kyaare Discrimination Against Women (CEDAW).[8] A 2012 o da zɔɔ la zɔɔre kyaare veterans yi a office naŋ be National War Veterans' Organisation (ONM):
Yuomo Fifty independence puoriŋ, o da ba taa zunoɔ kyaare pɔgeba veterans naŋ are ko o a ɔfere. O da gaa be maquis, naŋ da zɔɔ aŋa dɔɔ. Ba da boɔrɔ la so-toɔre. A Constitution enshrined gender equality.[9]
Sommo Yizie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- ↑ https://www.elmoudjahid.com/fr/histoire/deces-de-meriem-belmihoub-l-algerie-a-perdu-l-une-de-ses-grandes-militantes-laid-lebigua-12744?__cf_chl_jschl_tk__=pmd_1f025e0657e72cadebe4332a65bba10c6224223f-1627495728-0-gqNtZGzNAo2jcnBszQb6
- ↑ https://www.lexpressiondz.com/nationale/meriem-belmihoub-zerdani-nous-a-quittes-346642
- ↑ https://web.archive.org/web/20190522145835/https://www.elwatan.com/edition/contributions/lappel-des-intellectuels-initie-par-le-fln-le-19-mai-1956-19-05-2019
- ↑ https://jhiblog.org/2020/06/22/human-rights-humanitarianism-and-decolonization-in-solidarity-rethinking-categories-for-post-1945-history/
- ↑ https://books.google.com/books?id=AgRGDwAAQBAJ&pg=PA226
- ↑ https://algeria-watch.org/?p=19537
- ↑ https://texturesdutemps.hypotheses.org/2181
- ↑ https://womensenews.org/2010/07/papua-new-guinea-apologizes-cedaw-record/
- ↑ https://www.lematindz.net/news/7597-11e-congres-de-lonm-protesta-des-maquisardes-appel-au-vote-de-bouteflika.html