Vare le yelbulo

Kofi Setordji

Yizie Wikipiideɛ
Kofi Setordji
nensaala
Dɔɔ bee pɔge bee dɔgebodɔɔ Maale eŋ
Dɔgebo paaloŋGhana Maale eŋ
Yo-ennaa bee yoporaaKofi Maale eŋ
Dɔgebo bebiri15 Fɛreboɔre 1957 Maale eŋ
Dɔgebo zieAccra Maale eŋ
Kɔkɔyelii, sɛge ne bee goligoluuBɔrefɔ Maale eŋ
Tonnoɔrepainter, sculptor Maale eŋ
Copyright status as a creatorworks protected by copyrights Maale eŋ

Kofi Setordji (dɔgebo yuoni la 1957) e la nu de maale boŋveɛle soba naŋ be a Gaana paaloo poɔ. O toma kyaare ne fotori maaloo, boŋsuuri maaloo, boma maaloo aneŋ pentuu.[1][2][3]

O sakuuri ane o toma

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ba dɔge la Setordji a yuoni 1957 a Aŋkaraa paaloo.[4][5] O da gaayɛ a Mɛtɔdeese Sɛkɔndere Sakuuri a Aŋkaraa paaloo kyɛ leɛ gaa zanne nu toma bomaale. O da e la a Gaana deme bibiiri sini maala Ghanatta Yaw Boakye karɩmabie.[6] A yi yuomo 1984 wa tɔ 1987, Setordji da la e a Gaana deme boŋmaala aneŋ dɛndeɛnɛ ŋa baŋ naŋ boɔla Saka Acquaye.[3][5] O da piili tona la sandstone paaloo a yuoni 1985, kyɛ piili wuoro o boŋmaale waana a Accra paaloo wulo. O toma ŋa wuloo nyɛ la gyeremɛ yi paaloo mine, aŋa Farehe, Itali, Dɛmak, Gyaamani, Ɔstoroleɛ, Saaf Afereka aneŋ a Amɛreka.[3][6]

A yi o bomaale puoriŋ, Setordji e la nentegroo ko baapaaba naŋ be Accra paaloo. Ona la soba na naŋ waaneŋ Arthaus, kpɛzie ko nu bʋomaale deme.[7] A la yi lɛ ŋa puoriŋ, o la e la soba na naŋ paare maale Nubuke Foundation kyɛ la e a daarɛta koroo, bomaale zikpoŋ naŋ be a Accra paaloo.[8][9][10]

O toma mine

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Setordji toŋ kpoŋ kaŋa la Genocide, zikpoŋ ba naŋ maŋ biŋne boma (daare, kue, boŋzagele leɛ de maale ane pentiŋ) oŋ maale kyaare a 1994 Rwandan Genocide.[11][12][13][14][15] O da maale la a toma a yi a yuomo 1998 aneŋ 2000 puoŋ. A toma te kyaare la bomaale gyamaa ta 300 ka zɔɔre zie zaa paare a toma poɔŋ. Ka a lomboriŋ ka lɔɔyɛre ku a dambo be.[16] A Dakar Biennale yuoni 2000 poɔ la ka o toma ŋa da yi.[17]

Setordji bomaale kpoŋ kaŋa are la a National Theatre of Ghana a Accra paaloo poɔ. Yelizu ba naŋ ko a o toma ŋa la Entre Amies.[18]

Kyɔɔtaare

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Setordji nyɛ a Kyɔɔtaa kpoŋ ŋa baŋ boɔla ka Leisure Award Sculptor a yuoni 1990 Kyɔɔtaa poɔŋ.[3] A yuoni 2018 poɔ, o da la nyɛ la a Rockefeller Foundation's Bellagio Creative Arts Fellowship Kyɔɔtaa.[19][20] Setordji da la a yɛlɩju a Nubuke Foundation toma gbielibo a yuoni 2012.[6]

Toma ŋmeyaare mine

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Sommo yizie

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  1. "Kofi Setordji artist profile". ARTZUID. Tage 2025-05-22.
  2. "Kofi Setordji - Biography". SMO Contemporary Art. Tage 2025-05-22.
  3. 1 2 3 4 "Kofi Setordji". Nubuke Foundation. Tage 2025-05-22.
  4. Fall, N'Goné; Pivin, Jean Loup (2002). An Anthology of African Art: The Twentieth Century. D.A.P./Distributed Art Publishers. ISBN 978-1-891024-38-2.
  5. 1 2 Revue noire (in French). Publications Editions Bleu Outremer. 1999.
  6. 1 2 3 "Kofi Setordji: Retrospective, 1997–2012". African Arts. 47 (1): 85–87. 2014-03-01. doi:10.1162/AFAR_r_00125. ISSN 0001-9933. S2CID 192974398.
  7. Council, Ghana Studies (2008). Newsletter. Ghana Studies Council.
  8. African Business. IC Magazines. 2007.
  9. "Kofi Setordji - Biography". SMO Contemporary Art. Retrieved 2022-04-02.
  10. Lauer, Helen; Amfo, Nana Aba Appiah; Anderson, Jemima Asabea (2011). Identity Meets Nationality: Voices from the Humanities. African Books Collective. ISBN 978-9988-647-96-4.
  11. African Arts. African Studies Center, University of California, Los Angeles. 2007.
  12. Genocide: Painting, Sculpture Installation : Kofi Setordji : National Museum, Barnes Road, Accra. National Museum. 1999.
  13. Kidenda, Mary Clare; Kriel, Lize; Wagner, Ernst (2022-04-06). Visual Cultures of Africa. Waxmann Verlag. ISBN 978-3-8309-4523-9.
  14. Gatore, Gilbert (2012-10-04). The Past Ahead. Indiana University Press. ISBN 978-0-253-00950-0.
  15. Baderoon, Gabeba (2006). Contemporary Commonwealth. Council of Trustees of the National Gallery of Victoria. ISBN 978-0-7241-0266-2.
  16. Woets, Rhoda (2010). "Comprehend the Incomprehensible: Kofi Setordji's Travelling Memorial of the Rwanda Genocide". African Arts. 43 (3): 52–63. doi:10.1162/afar.2010.43.3.52. ISSN 0001-9933. JSTOR 20744863. S2CID 57572395
  17. Silva, Bisi (December 2000). "Dak'Art 2000: The millennium biennale?". Third Text. 14 (53): 103–106. doi:10.1080/09528820108576892. ISSN 0952-8822. S2CID 147101662.
  18. Dickersbach, Safia. "Kofi Setordji: The Black Stars of Ghana - Art District". Modern Ghana. Retrieved 2025-05-22.
  19. Gordon, Mark (2009). Contemporary Europe Art Guide. Distributed Art Pub Incorporated. ISBN 978-3-7757-2336-7.
  20. "Artforum.com". www.artforum.com. Retrieved 2025-05-22.
  21. "The travelling exhibition "Prête-moi ton rêve" (Lend me Your Dream) opened in Casablanca on June 18, 2019 and closes in Marrakesh in 2020". Arts Summary. 2019-07-11. Retrieved 2025-05-22.
  22. Momentum, The Art (2020-12-02). "Kofi Setordji: Telling Our Own Stories". The Art Momentum. Retrieved 2025-05-22.
  23. "New Threads | 10 October - 17 November 2016 - Overview". SMO Contemporary Art. Retrieved 2025-05-22.
  24. "Africa Screams". Kunsthalle Wien. Retrieved 2025-05-22.
  25. ArtFacts. "Kofi Setordji | Artist". ArtFacts. Retrieved 2025-05-22.