Couscous
| Aŋa yitaalombile | convenience food, flour-based food, staple food, seed |
|---|---|
| Native label | seksu |
| Culture | Berbers |
| Country of origin | Tunisia, Libya, Mauritania, Maghreb, Algeria |
| Made from material | wheat, vegetable, meat |
| Intangible cultural heritage status | Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity |
| Described at URL | https://ich.unesco.org/en/RL/01602, https://ich.unesco.org/fr/RL/01602, https://ich.unesco.org/es/RL/01602 |
| Cuisine | Berber (Amazigh) cuisine, Algerian cuisine, Tunisian cuisine, Moroccan cuisine, Mauritania cuisine |
Couscous (Arabic: كُسْكُس, romanized: kuskus) eɛ North African lasiri siimaa [1][2]bam maŋ biliŋ semolina[3] bilebilee a maali neŋ kye servi neŋ ziiri beɛla a zuŋ. Pearl millet, sorghum, bulgur, ane wagre kaŋa ba maŋ di a chi; ‘mui taa maale neŋ a siimaa ŋa paale zanne puoŋ, kye bam maŋ la buona a siimaa ŋa meŋ ka couscous [4][5][6]
Couscous eɛ seŋ naane a Maghrebi siimihi ko Algeria, Tunisia, Mauritania, Morocco, ane libya[7] [8]French ane European deme ,meŋ da leɛ diree a seemaa ŋa yi a twentieth century piilee [9], a yi a French colonial empire ane a Pieds-Noirs aŋ be Algeria[10][11][12].
A yuoni 2020, couscous da leɛ paale UNESCO's Intangible Cultural Heritage list[13].
Yelkori
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

couscous munpiilee wagre o da ba chaang. Siimaa yel-bagna Lucie Bolens da sagiyeng ka couscous yizie eɛ millennia ago, a Masinissa wagre naŋ da be ancient kingdom ko Numidia[2][14] a present-day Algeria[15][16]. Siimaa toore maalebo siliba ‘yi taa couscoussiers da nyɛɛ a nimbi-jie a yi a 3rd century BC, a yi a berber kings wagri ku Numidia,A paaluu nang be Tiaret, Algeria[17]. Couscoussiers a 12th century wagri paruu puoring o da nyɛɛ sagebo kpong ko Igiliz, nang da be a Sous valley ko Morocco[18].
A duoho yi siimaa sɛgera Charles Perry, couscous piilee zie da iye Berbers ku Algeria ane Morocco a yi a 11th-century baahaa kpachaga Zirid dynasty, modern-day Algeria, ane duobu gaa 13th-century Almohad Caliphate. A yel-bagna Hady Idris nyee ka couscous di ‘sieree a wagri a Hafsid dynasty,kye ba i Zirid dynasty.
A yelkoe baŋna Maxime Rodinson nyee siimaa maali buŋ huu ata ku couscous yi a 13th century Arabic cookbook Kitab al-Wusla ila al-Habib, ka Ayyubid author seu , ane a anonymous Arabic cooking book Kitab al tabikh ane Ibn Razin al-Tujibi's Fadalat al-khiwan aŋ miŋ tare siimaa maali yeltarihi[19].
Yiri Jeribuhi
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Couscous miŋa ɩye 2 mm in diameter, kye maŋ la tare buuri jemaa aŋ ta (3 mm more) bam buona berkoukes, kye uŋ la ɩ ultra-fine version (aŋ ta 1 mm)[20]. Morocco, Algeria, Tunisia, ane Libya puoŋ,ba maŋ servi niŋ vegetables (carrots, potatoes, ane turnips)ba maŋ dugi niŋ spicy bii mild broth bii stew, wagri kaŋa ane neni (a kpoŋ jaa maŋ iye, chicken, lamb, bii mutton).
Cuscuz
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Cuscuz Portuguese buobu : [kusˈkus]) ɩye couscous-woriŋ-to a yi a Northeast Region aŋ be Brazil. ba maŋ maaliye a siima ŋa niŋ cornmeal kye dia a toluu wagri ane neni a di a bum-maaha miŋ niŋ milk. A São Paulo paaluu , a buŋ miŋa bam buona Cuscuz-paulista [pt], ba maŋ maali niŋ cornmeal, tomato sauce, tomato pieces, olive oil, jeli dugiruu ane jieri jaani awa ,peas, sweetcorn, hearts of palm ane sardines
Moghrabieh
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A Levant, a siimaa ŋa ba buonu ka moghrabieh (Arabic: مغربية, lit. 'Maghrebi', a Tarejiihi ku a Maghreb paaluu) ba mɩŋ maana niŋ a durum-based semolina zɔŋ kye maŋ mgahaa bere-bera aŋ ɩ (5–6 mm or 3⁄16–1⁄4 in in diameter) 'pearls' ka ba maali a siimaa ŋa ka o puri a Jordan, Lebanon ane Syria paaluŋ[21]
Maftoul
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Palestinian maftoul (Arabic: مفتول) maŋ diya bung’bibile aŋ ɩ miŋ gaa a North African buŋ buura kye miŋ la bilee gaa moghrabieh pearls (2–3 mm or 1⁄16–1⁄8 in in diameter) kye miŋ maŋ maali niŋ bulgur bii Semolina, bii a ayi jaa[22], white bii whole wheat flour ba maŋ di maali niŋ wagri kaŋa ziri mine aŋ be semolina, wagri a yela maŋɩye tuo[23].
Meŋ kaa nyɛ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Couscous
- Food portal
- North African cuisine: Moroccan cuisine, Berber cuisine, Algerian cuisine, Tunisian cuisine, Libyan cuisine and Egyptian cuisine
- List of Middle Eastern dishes
- List of African dishes
Meŋ kyɛle kyɛ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Usually about 2 mm (1⁄16 in) in diameter, though a finer (1 mm) and larger varieties (3 mm or more) also exist in North Africa.
Sommo Yizie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-2
- 1 2 https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-chemache-3
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-notpasta-5
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-milletCC-7
- ↑ https://web.archive.org/web/20190822040357/https://www.aaccnet.org/publications/plexus/cfw/pastissues/2010/Documents/CFW-55-1-0016.pdf
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-codex-8
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-Naylor2015-9
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-soletti-10
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-11
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-12
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-13
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-14
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-15
- ↑ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8998045
- ↑ https://books.google.com/books?id=k6QEOwAACAAJ
- ↑ https://www.encyclopedia.com/sports-and-everyday-life/food-and-drink/food-and-cooking/couscous
- ↑ https://www.france24.com/en/20180213-can-north-africa-unite-over-couscous
- ↑ https://revues.imist.ma/index.php/BAM/article/view/29693/15408
- ↑ https://www.encyclopedia.com/sports-and-everyday-life/food-and-drink/food-and-cooking/couscous
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-:3-18
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-WashPost-43
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-46
- ↑ https://en.m.wikipedia.org/wiki/Couscous#cite_note-47