Bakisiimba
| Aŋa yitaalombile | Ugandan folk dance |
|---|---|
| Culture | Baganda |
| Paaloŋ | Uganda |
| Country of origin | Uganda |
Bakisimba seɛre (Baakisiimba) meŋ naŋ e Nankasa bee Muwogola e la sããkoŋ seɛre tɔ naŋ yire a Baganda noba naŋ be Buganda Kingdom a Central Uganda poɔ.[1][2][3] Sagedeebo wuli ka o muni/pare yi la Nabugiraa Ssuuna kyɛnɛ eŋɛ naŋ yi Buganda Kingdom.[4] A seɛre fɔrɔ na da maŋ seɛ la a Buganda Royal Court poɔ sansaŋkori wagere na ane o taa yipɔgeloŋ tɔna ane social tɔna a laŋyiri poɔ ane gbɛɛ yaga ba maŋ seɛ o la bal kpaaroŋ wagere, butubutu diibu, ane tige kpaaroŋ.[4][5][6][7]
Yelkorɔ
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A Bakisimba Seɛre pare buli yizie na baŋ tu la gaa yuomo kɔɔre kɔɔre naŋ tɔle, ane o pare buli yi la a Baganda noba sããkonnoŋ poɔ. A seɛre e la bone naŋ be a Baganda yipɔge ta yuomo kɔɔre naŋ ba poɔrɔ. O e la seɛre naŋ pore paa ane sããkoŋ seɛre ba naŋ seɛrɛ paa Uganda poɔ.[8] Sagedeebo wuli ka a seɛre muni/pare yi la Nabugiraa Ssuuna kyɛnɛ eŋɛ naŋ yi Buganda Kingdom. O da daŋ e la Buganda Royal Court seɛre a sansaŋkori bebie wagere eŋɛ ane sagedeebo wuli ka a seɛre da maŋ seɛ la na eŋ a nenseere ane kpinni, a sɔrɔ a maaloo ane guubu. Wagere naŋ tɔle zuiŋ, o leɛre leɛrɛ la te leɛ noɔreyeni bomannaa, pɔlebo ane yipɔgeloŋ gubaroo.[4][9]
A Seɛre Sããkonnoŋ Gbɛɛ Bimmu ane Kyɛmbo
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Bakisimba Seɛre yelsoore ama la o meseroŋ faŋa leɛbo kyɛmbo, lanleebu kpɛtaaloŋ, ane faŋa gbɛɛ leɛbo dɔba ane pɔgeba zaa naŋ maŋ seɛ. A seɛseɛreba gbɛɛ yaga maŋ guoli la vileŋgu eŋɛ a yire yeni yeni seɛrɛ ire ba gɔɔroŋ kyɛ ka ba kyɛlɛɛ na kporo nuuri ennɛ, yiele, ane terɛ yiele lanleebu sommo.[8] A seɛre maŋ poɔ la nuuri leɛbo parɛɛ yaga, ɛgebo, gbɛɛ toɔbo, ane seɛ leɛbo, a kuro kaabo ane kaama vɔlaa seɛre a laŋ ne boŋŋmeɛre tɛɛtɛɛ teseŋ 'gourd rattles' (Nseege), naabo eele peɛlaa (engoombe), Ngalabi ane gaŋgarre tɛɛtɛɛ teseŋ Mpuunyi, Nankasa ane Mbuut.[8]
Tɔna ane Yipɔgeloŋ kpɛzie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]Bakisimba Seɛre taa la yipɔgeloŋ kpɛzie naŋ ba poɔrɔ a Baganda laŋyiri poɔ.[10] O maŋ yuo la vuo ko senselɛ senloo, a manna emotions, ane dire nimize bɔɔ a noba nyɔvoɛ poɔ bee a laŋyiri zaa poɔ. A seɛre areko la seeloŋ noɔreyeni, a baara laŋ boobo, baaloŋ leɛ maale nyɔgebo a noba laŋkpeɛbo poɔ. O meŋ la e la te yizie bonwuli bone, a korɔ a laŋyiri mɛmbare sori ka ba na nyɔge taa ne ba sããkonnoŋ a gu ba yipɔgeloŋ sããkonnoŋ.[9]
Kyiluu
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]A Bakisimba seɛre e la a Baganda yipɔge nimizeɛ kyɛlee. O maŋ seɛ la lambori yaga eŋɛ teseŋ kultaa (pɔge beɛle), naa bimmu, ane yipɔge lambori mine. A seɛre meŋ maŋ de la na di bomma diibu wagere tigiri. Ba sagedeebo wuli ka a seɛre maŋ wane la zunɔɔ ane zunɔɔloŋ a laŋyiri poɔ[8]. Yuomo naŋ pare, a Bakisimba Seɛre nyɛ la yuori lɔŋ ne a Baganda laŋyiri ane leɛ Uganda yipɔgeloŋ gbɛre nimizeɛ zie kyɛlee. Gbɛɛ yaga o maŋ seɛ la a paaloŋ kpaaroŋ eŋɛ, paalonne tige, 'showcases', a areko a paaloŋ yipɔgeloŋ sããkonnoŋ tɛɛtɛɛ. A seɛre meŋ la inspired contemporary artists, naŋ derɛ incorporate elements of Bakisimba bomma ennɛ ba yiele poɔ ane gɔɔ yi deɛŋ, a naŋ yaara o kyiluu gɛrɛ.
Enfuomo
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Bakisimba Traditional Dance
- Muwogola kiganda dance
- Bakisimba
- Children performing Muwogola dance on a ceremony
Kanne Gaa Nimitɔɔre
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- Smith, John. "Bakisimba Dance: A Cultural Celebration of the Baganda People". Journal of African Studies. 42 (2): 45–62.
- Johnson, Maria. "Traditions in Motion: The Evolution of Bakisimba Dance." International Conference on Cultural Heritage Preservation, 2017, pp. 123–136.
- Ntanda, Joseph. "The Significance of Bakisimba Dance in the Baganda Community." Journal of African Cultural Studies, vol. 28, no. 4, 2015, pp. 89–102.
- Traditional Songs And Dances From Africa by Adzido
Sommo Yizie
[maaleŋ | Maale eŋ yizie]- ↑ https://www.newvision.co.ug/articledetails/undefined
- ↑ http://www.face-music.ch/instrum/uganda_danceen.html
- ↑ https://ugandasafariexperts.com/uganda-traditional-dances/
- 1 2 3 "Traditional Dances of Uganda - Popular Dances | Guide to Uganda". 2017-08-26. Archived from the original on 2023-06-25. Retrieved 2024-01-09.
- ↑ Nannyonga-Tamusuza, Sylvia A. (2005). Baakisimba: gender in the music and dance of the Baganda people of Uganda. Current research in ethnomusicology. New York: Routledge. ISBN 978-0-415-96776-1. Archived from the original on 2024-01-10. Retrieved 2024-01-09.
- ↑ Smith, John. "Bakisimba Dance: A Cultural Celebration of the Baganda People". Journal of African Studies. 42 (2): 45–62.
- ↑ "Bakisimba dance inspired by the drunkard's quick steps". Monitor. 2021-01-05. Archived from the original on 2024-01-10. Retrieved 2024-01-09.
- 1 2 3 4 https://www.primeugandasafaris.com/the-baganda-bakisimba-traditional-dance-uganda-safari-news/
- 1 2 https://www.monitor.co.ug/uganda/lifestyle/entertainment/why-we-dance-the-way-we-do--1608312
- ↑ https://www.newvision.co.ug/articledetails/undefined